Prin prezenta doresc a vă aduce la cunştiinţă faptul că eu, participant activ la orele dumneavoastră, am comis ilegalitatea pedagogică de a adormi în mai multe rânduri la clasă. De aceea vă înaintez acest manifest. Vă multumesc pentru înţelegerea acordată, dar ţin să vă atenţionez un lucru: nu este vina mea că adorm la orele dumneavoastră, nici vina dumneavostră că învăţământul este obligatoriu plictisitor şi obositor. În momentul în care dumneavostră veţi fi citit aceste rânduri, eu, elevul veşnic căscând şi cu cearcăni la ochi, voi fi trecut deja în lumea viselor, sperând la un învăţământ mai treaz, cel puţin pentru nepoţii mei. Vă mulţumesc încă odată anticipat.
Vreau să dorm.Să mă trezesc .Să mă culc iarăşi.Să nu mă duc la şcoală.Să mă lase lumea în pace.Să nu aud maşinile şi să nu tropăie vecinul de sus.Să dorm. Să dorm.Să dorm buştean.Să mă trezesc , nu îmi pasă, poate să sune telefonul, poate să urle mama la mine , poate să fie cutremur, dezastre naturale, să îmi taie lumina şi gazul, iar eu să dorm făra pic de ruşine.Să dau afară de somn. Să mă tăvălesc în aşternuturi.Ce bun e acest somn lung.Să dorm peste tot, în metrou, autobus: e multă lume aici, se uită o babă cu ciudă şi jiind la locul meu, dar eu mă leagăn odată cu autobusul, zdranga, zdranga prin gropi şi străzi prăfuite, oamenii îmi cer intrigaţi locul, lumea se împinge, suntem toţi in aceeaşi oala cu mirosuri felurite, de transpiraţie şi ceapă, stau pe un scaun infect, cu tapiţeria smulsă şi buretele ciupit, cu inscripţii plictisite de măgari care au învăţat să scrie. Îmi continui somnul în drum spre şcoala, în magazine, sprijinit de un stâlp, dorm în picioare, pe jos, în poziţia fetus, pe pardosea , în bancă, oriunde apuc.Să sfidez pe toată lumea prin somnul meu în locuri publice. Să-mi fie somn când sunt în vizită, să ignor gazda, adormind. Să dorm la semafor. Să claxoneze lumea, să mă trezesc buimac, să mă uit pe geam, ce vreme urâtă-i afară, pietonii trec pe roşu cu nonşalanţă, un cerşetor subtilizează o geantă, câinele face entuziasmat un castel maro în iarba, să mă aşez mai bine, şi să îmi las capul pe volan. Să-mi fie aşa de somn şi bine încât la masă , să îmi rămână mâncarea în gură şi capu-n farfurie cu sfârmituri prin păr. Sa mă cert, să mă agit şi dintr-o dată să sforăi. Să dorm şi să sforăi cât mai tare la ore, ca semn de protest şi plictiseală, mâinile mi se bălăngăne pe lângă bancă, dumneavoastră vorbiţi degeaba.Vreau să dorm revoltător de mult. În baie , pe WC de somn adorm cu hârtia igienică în mână cu capu sprijinit de faianţă , cu mirosu-n nări de treburi importante!
